Chirieac : Geoana fura banii de campanie si-i duce la soacra-sa

DOSARE

Curentul a publicat si cel de-al treilea episod al stenogramelor, unde Bogdan Chirieac vorbeşte fără perdea despre viaţa politică din România, făcând totodată şi câteva dezvăluiri extrem de grave. Chirieac declară, nici mai mult nici mai puţin, decât că Mircea Geoana, candidatul PSD la preşedinţie fură banii de campanie, zeci de milioane de euro, şi îi dă socrei sale, Margareta Costea, pentru a-i pune la păstrare că, deh, vin vremuri grele. Acuzaţia, extrem de gravă, a lui Chirieac,  este argumentată prin  eşecul anticipat al lui Geoană în alegeri, de care acesta ar fi conştient, considerând probabil că nu e cazul să mai irosească banii pe o campanie din care oricum va ieşi pierzător.

Îndosariat la:Dosare , Bogdan Chirieac, Dinu Patriciu, Mircea Geoana, Sorin Ovidiu Vantu, Sorin Rosca Stanescu, Traian Basescu

Discutiile cu Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac inregistrate chiar de presedintele ANI

DOSARE

Potrivit unor surse judiciare citate de cotidianul Romania Libera, Catalin Macovei, presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI), a depus plangerea penala la Parchet imediat dupa ce ar fi inregistrat discutiile cu Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac in septembrie, anul acesta. Aceleasi surse mai spun ca Macovei ar fi atasat si probele la plangerea penala, respectiv inregistrarile. Contactat telefonic, Macovei a fost laconic: “Nu comentez nici o informatie legata de plangerea penala”.

Îndosariat la:Dosare, Ultimele stiri , Adriean Videanu, Bogdan Chirieac, Cătălin Macovei, Sorin Rosca Stanescu

Şantajul Chirieac-Roşca la şeful ANI – Episodul 2: Terorizarea lui Macovei

DOSARE

Agenţia Naţională de Integritate, instituţie europeană a statului romån, se află sub atacul cu miză electorală al Coaliţiei Kaz-GRIVCO-FNI, efectuat prin două instrumente de presiune din ogrăzile lui Alexandru Sassu, Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu. Mai mult, însuşi şeful ANI, Cătălin Macovei, a fost supus unui şantaj de presă executat prin intermediul a doi cunoscuţi foşti ziarişti transformaţi în traficanţi de informaţii şi agenţi de influenţă. Este vorba de două „etaloane“ de deontologie, fmari formatori de opinie ai televiziunii publice naţionale, TVR, ai postului Realitatea TV şi ai Antenelor 1, 2 şi 3: Bogdan Chirieac, fost redactor-şef al ziarului „Gåndul“, şi Sorin Roşca Stănescu, fost director general al defunctului ziar „Ziua“.

Chirieac, artizanul pre-şantajului

Cătălin Macovei: Cum eşti, Bogdane?
Bogdan Chirieac: Am avut şi perioade mai bune…
CM: Aşa e, na… Cu balamucul de rigoare… Tu ce faci?
BC: Bani.
CM: E bine dacă faci şi nişte bani. Înseamnă că faci şi lucruri bune…
BC: Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?
CM: Dac-o spui tu, înseamnă că e chiar nasol.
BC: Am vorbit aseară cu el (Sorin Roşca Stănescu – n. red.) despre ce ar fi vorba şi a zis că sunt două înscrisuri.
CM: Aşa.
BC: Că pizda aceea s-a dus la el, da (e vorba de o dră secretară de la ANI – n. red.), deci două chestii olografe în pula mea.
CM: Da…

Îndosariat la:Dosare , Adriean Videanu, Bogdan Chirieac, Cătălin Macovei, Radu Berceanu, Sorin Rosca Stanescu

• ULTIMELE STIRI.

  Presedintie.Guvern.Parlament.
  Partide.Alegeri. Externe.Local.

• EDITORIAL

• INTERVIU

• COMENTARII

  Opinii.Opinia mea.Declaratii.Blogrecord

• ANALIZE

• DOSARE

Îndosariat la:Alegeri, Analize, BlogRecord, Comentarii, Declaratii, Dosare, Editorial, Externe, Guvern, Interviu, Local, Opinii, Parlament, Partide, Presedintie, Profiluri, Ultimele stiri, video

Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac – şantaj la şeful ANI

DOSARE

Agenţia Naţională de Integritate, instituţie europeană a statului romån, se află sub atacul cu miză electorală al Coaliţiei Kaz-GRIVCO-FNI, efectuat prin două instrumente de presiune din ogrăzile lui Alexandru Sassu, Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu. Mai mult, însuşi şeful ANI, Cătălin Macovei, a fost supus unui şantaj de presă executat prin intermediul a doi cunoscuţi foşti ziarişti transformaţi în traficanţi de informaţii şi agenţi de influenţă. Este vorba de două „etaloane“ de deontologie, fmari formatori de opinie ai televiziunii publice naţionale, TVR, ai postului Realitatea TV şi ai Antenelor 1, 2 şi 3: Bogdan Chirieac, fost redactor-şef al ziarului „Gåndul“, şi Sorin Roşca Stănescu, fost director general al defunctului ziar „Ziua“.

Fisier audio
Santaj la seful ANI

Îndosariat la:Alegeri, Dosare, Ultimele stiri , Adriean Videanu, Bogdan Chirieac, RAdu Perceanu, Sorin Rosca Stanescu, Traian Basescu, Vasile Blaga

Familia regala vrea la Cotroceni

Încercările familiei regale de a reveni la putere au fost întotdeauna eşecuri notabile. Ultimul aspirant, Prinţul Duda, vine cu sânge albastru de alianţă şi promisiuni vagi. La Bucureşti, în faţa parlamentului, Carol I jură că va respecta legile, va apăra religia ţării şi integritatea teritoriului. Odată cu jurământul primului monarh al României, începând cu 10 mai 1866, se sărbătoreşte ziua regelui. După 50 de ani de exil, în 1997, ultimul rege al României intră definitiv în ţară.

 

Odată cu dispariţia regimului comunist, mai marii ţării au susţinut prin vot, în diverse consilii, că „încă nu era cazul să vină regele”. Abia în 1992, Regelui Mihai i se acceptă dreptul de a face doar o vizită scurtă în România. Chiar dacă, odată cu trecerea timpului, şi-au repoziţionat discursul, majoritatea politicienilor care s-au perindat la guvernare din perioada postdecembristă au respins categoric revenirea Regelui Mihai.

 

Unitate şi sănătate pentru ţară

În 1992, Radu Câmpeanu, preşedintele PNL de atunci, a stârnit discuţii aprinse după ce a venit cu ideea de a-l propune pe Mihai I la preşedinţia României. Regele a refuzat. La începutul lunii aprilie a anului acesta, Prinţul Duda face declaraţii publice în care spune că intră în campania electorală pentru scaunul de la Palatul Cotroceni. Socrul, Regele Mihai, îşi arată susţinerea şi declară că implicarea Casei Regale urmăreşte „să unească şi să însănătoşească România de astăzi”.

Imediat, prinţul intră în tăvălugul campaniei electorale. Prima mişcare pe care o face este aceea de a solicita sfaturile lui Betsy Myers, consilieră care a făcut parte din stafful de campanie al lui Barack Obama. La scurt timp, discursul prinţului este luat la puricat şi se analizează ascensiunea sa de la sublocotenent în rezervă la colonel de armată, cariera de actor şi lipsa sângelui albastru.

 

După modelul bulgăresc

 

Politologul Cristian Pârvulescu este de părere că fără sprijinul unei forţe politice puternice, „candidatura Prinţului Duda rămâne de nivelul 3-4”.

Unii simpatizanţi ai familiei regale s-au întrebat de ce nu ar fi posibil şi la noi ceea ce s-a întîmplat la vecinii noştri bulgari, acolo unde, în 1996, Simeon al II-lea a revenit la conducerea ţării. „În Bulgaria a fost vorba despre o altă situaţie, Simeon a optat pentru varianta guvernamentală, iar contribuţia sa a însemnat foarte mult pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană”, susţine Cristian Pârvulescu.

În ceea ce priveşte poziţionarea Prinţului Duda de până acum, în opinia politologului Vladimir Tismăneanu, acesta nu poate fi considerat un candidat antisistem atâta timp cât a deţinut funcţii pe timpul guvernării Iliescu- Năstase şi s-a afişat cu diverse ocazii alături de oameni politici ai momentului.

 

 

Sondajele nu ţin cu Prinţul Duda

 

Deocamdată, sondajele de opinie nu par să-i dea Prinţului Duda prea multe şanse. „Situaţia s-a mai complicat între timp, pentru că au început să apară în sondaje şi personaje precum Vadim Tudor şi Gigi Becali. Prinţul vine cu promisiunea unei unităţi naţionale destul de vagi, cât va reuşi să mobilizeze prin acest discurs rămâne de văzut. Deocamdată nu este o candidatură oficială, a fost doar anunţată. În cazul în care Prinţul Duda rămâne la acelaşi nivel, rămâne să vedem dacă familia regală îşi va mai asuma acest risc”, susţine Pârvulescu.

ISTORIE

Monarhia constituţională în România

Istoricii spun că ideea de a aduce un domnitor străin a fost o decizie potrivită, iar Carol I se evidenţiază ca fiind cel mai bun monarh dintre cei care au condus România. „Familia regală a avut o importanţă semnificativă pentru evoluţia României. În primul rând, s-a creat stabilitate politică într-un stat care a fost măcinat de probleme atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. În al doilea rând, fără să spunem că a reuşit acest lucru singur, Carol I a avut un rol important în modernizarea României”, susţine istoricul Ion Bulei.

După domnia lui Carol I, nepotul său, Ferdinand I devine rege. În vara anului 1916, Ferdinand hotăra intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, realizând idealul României Mari. Apoi, între 1930 şi 1940, tronul este preluat de Carol al II-lea, care a fost cunoscut mai mult pentru escapadele amoroase decât pentru calităţile de conducător. După abdicarea forţată a Regelui Carol al II-lea, Mihai a devenit rege. Pentru că s-a opus guvernelor prosovietice, la sfârşitul anului 1947 a fost obligat să abdice şi s-a exilat în Elveţia.

(Sursa : Evenimentul Zilei)

 

 

 

 

Îndosariat la:Alegeri, Dosare, Ultimele stiri , alegeri prezidentiale, Carol al II -lea, Carol I, Corneliu Vadim Tudor, Cristian Parvulescu, Ferdinand, Gigi Becali, Mihai I, PNL, Principele Radu de Romania, Radu Câmpeanu

Ultimul Ceauşescu, povestea care trebuia spusă

Povestea lui Daniel Valentin Ceauşescu, prezentată ieri în exclusivitate de EVZ, a stârnit curiozitate şi reacţii dintre cele mai diverse printre cititorii noştri care, într-un număr foarte mare, au dezbătut oportunitatea acestei dezvăluiri. 

Anonimatul perfect în care a trăit nepotul lui Nicolae Ceauşescu (plecat încă din 1990 în SUA, pe când avea doar 8 ani), întoarcerea sa în ţară, dezvăluirea acestui fapt, detaliile discreţiei de care s-a înconjurat de când trăieşte în Capitală şi chiar „moştenirea” de care acesta va beneficia intrigă şi răscolesc trecutul membrilor unei familii care a jucat un rol major în istoria recentă a României. 

Una dintre marile legende ale comunismului, demontată de Tismăneanu

Nu mai puţin importantă, legenda conform căreia Valentin Ceauşescu ar fi fost înfiat de fosta familie de dictatori a fost pusă în discuţie, din nou, după ce povestea nepotului lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu a fost, ieri, făcută publică. 

Politologul Vladimir Tismăneanu, coordonatorul Raportului de Condamnare a Comunismului, explică pentru EVZ importanţa acestei dezvăluiri în Istoria Recentă a României şi demontează legenda înfierii lui Valentin.

„Iordana şi Valentin s-au trezit în miezul unor conflicte surde”

Vladimir Tismăneanu consideră că, „la două decenii de la prăbuşirea comunismului ca sistem politic şi economic, avem dreptul să cunoaştem natura relaţiilor umane la vârf, dinamica raporturilor interpersonale, legăturile invizibile, dar extrem de semnificative dintre diverşii magnaţi. Este ceea ce a făcut istoricul britanic Simon Sebag Montefiore în lucrarea sa despre cercul intim al lui Stalin. La fel, istoricul rus şi fost disident Roy Medvedev a scris despre «Stalin’s Men», explorând biografiile unor Molotov, Kaganovici, Malenkov etc. Nu mai vorbesc despre scrierile unor Annie Kriegel ori Philippe Robrieux legate de «L’histoire interieure du Parti Communiste Francais ». Mi se pare aşadar cât se poate de relevant demersul istorico-jurnalistic al EVZ şi îl salut cu preţuire. Istoria recentă include pasiunile, amiciţiile, alianţele, sentimentele, aversiunile diverşilor actori politici, iar relaţia dintre familiile Ceauşescu şi Borilă ţine tocmai de acest registru. Iordana şi Valentin s-au trezit în miezul unor conflicte surde, al unor ostilităţi inavuabile, însă de o intensitate formidabilă. Petre şi Ecaterina Borilă erau simbolul partidului pro-moscovit, al legendelor «Vechii Gărzi» a ilegaliştilor, atacate prin ideologia «obsedantului deceniu» de către «junii turci» propulsaţi de Ceauşescu în poziţii-cheie”. 

Biografii care se intersectează cu istoria României

Despre cititorii care au criticat oportunitatea publicării poveştii unui „om care nu trebuie să plătească pentru păcatele părinţilor”, a cărui singură „vină” este că bunicul său a fost ultimul mare dictator comunist din Europa şi care, de altfel, în ultimii ani nici măcar nu a trăit în România, Tismăneanu are înţelegere, dar şi o explicaţie: 

„Pot să înţeleg dorinţa Iordanei şi a fiului ei de a nu fi subiectul discuţiilor publice. Este o reacţie normală de a-ţi păstra ceea ce se cheamă «privacy», dreptul la viaţă personală, fără intruziunile presei. Pe de altă parte, biografia lui Daniel Valentin, ca şi a părinţilor săi, ca şi a Zoiei ori a lui Nicu, s-a intersectat puternic cu istoria recentă a României şi trebuie să fie obiect de cunoaştere publică. Viaţa de familie a cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, precum aceea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a Anei Pauker, a lui Ion Gh. Maurer, a lui Alexandru Drăghici şi Leonte Răutu, a aparţinut, ca să spun astfel, «partidului», comunităţii politice şi ideologice cu care aceşti activişti s-au identificat de o manieră aproape mistică. Am scris-o şi o repet, partidele comuniste, deci şi cel din România, au fost secte mesianice, desigur în versiune seculară. Nicolae şi Elena Ceauşescu au murit, din câte ştiu, cântând «Internaţionala». La incinerarea lui Leonte Răutu, în 1993, s-a intonat acelaşi «imn al proletariatului revoluţionar»”, spune politologul care adaugă că „teama de publicitate se îngemănează în acest caz cu sentimentul că dezvăluirile ar putea duce la cine ştie ce persecuţii ori hărţuieli”. 

„Nepotul lui Heydrich condamna faptele naziste ale bunicului său”

Tismăneanu acceptă faptul că „nici un om cu minim bun-simţ nu poate confunda copiii cu părinţii, ori cu unchii, ori cu bunicii. Suntem stăpânii propriilor noastre destine şi trebuie să fim judecaţi exclusiv după faptele noastre”. 

„În Germania, nepotul lui Heydrich participa la conferinţe despre nazism şi condamna explicit faptele bunicului său. Tocmai pentru că au cunoscut din interior fenomenul puterii comuniste, oameni precum Valentin Ceau şescu şi alţi urmaşi ai nomenklaturii supreme ar putea să spună şi ei ce cred despre un sistem criminal şi ilegitim. Aş mai adauga că, în pofida atâtor aserţiuni care proclamă indiferenţa ori lipsa de curiozitate istorică, miile de vizualizări ale articolului din EVZ (şi ale comentariilor mele de pe blogul personal http://tismaneanu.wordpress.com) dovedesc un colosal interes legat de istoria recentă a României, de chestiunea comunismului, a totalitarismului, în genere”, mai spune cunoscutul politolog. 

“Înţeleg dorinţa Iordanei şi a fiului ei de a nu fi subiectul discuţiilor publice. Este o reacţie normală de a-ţi păstra dreptul la viaţă personală. Însă biografia lui Daniel Valentin, ca şi a părinţilor săi, ca şi a Zoiei ori a lui Nicu, s-a intersectat puternic cu istoria recentă a României. Trebuie să fie obiect de cunoaştere publică.”, 
Vladimir Tismăneanu, Politolog

FAMILIE. Valentin, cel mai mare dintre copiii dictatorului, la o petrecere împreună cu părinţii săi
Fototeca on-line a comunismului românesc 

ZVON PLANTAT DE ELENA 

Valentin înfiat, o diversiune

Una dintre cele mai mari legende care a apărut înainte de 1989 şi care s-a păstrat până în ziua de azi, având drept motiv de propagare diverse „surse istorice”, este aceea că Valentin Ceauşescu ar fi fost, de fapt, adoptat de cuplul dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu. 

Nu numai asemănările fizice ale lui Valentin cu Elena Ceauşescu, ci şi asemănările dintre fiul său şi membrii familiei Ceauşescu arată contrariul. În plus, Vladimir Tismăneanu spune tranşant că, de fapt, această legendă a fost o diversiune plantată, la vremea respectivă, de Securitate.

„Valentin nu a fost infiat, a fost copilul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu. Am cunoscut personal o ilegalistă care a împărţit camera de maternitate cu Elena Ceauşescu atunci când aceasta era în pragul aducerii pe lume a lui Valentin. La ceremonia de la Consiliul Popular al Sectorului 1, la căsătoria lui Valentin cu Iordana, au participat Andruţa, tatăl lui Ceauşescu, şi Zoia, sora lui Valentin. Zvonul privind «înfierea» lui Valentin a fost scornit de Securitate, probabil la ordinul Elenei Ceauşescu, înfuriată de insubordonarea fiului rebel. Cine l-a văzut pe Valentin tânăr nu putea să nu observe asemănarea frapantă cu mama sa. 

La fel, poza publicată în EVZ indică similitudini inconfundabile de fizionomie între Daniel Valentin şi Nicu Ceauşescu (amintesc că l-am cunoscut bine pe Nicu, încă din 1958, când aveam amândoi 7 ani şi am mers împreună mai întâi la Liceul «Dr. Petru Groza», apoi, după 1963, la Liceul 24, actualul «Jean Monnet»).” 

“Am cunoscut personal o ilega listă care a îm părţit camera de maternitate cu Elena Ceauşescu atunci când aceasta era în pra gul aducerii pe lume a lui Valentin. Zvonul privind «înfierea» lui Valentin a fost scornit de Securitate.”, 
Vladimir Tismăneanu, politolog

CITIŢI ŞI:

Dinastia Ceauşescu – de la Andruţă la Daniel-Valentin

Moştenitorul secret al lui Ceauşescu

EDITORIALUL EVZ: Căutându-l pe Ceauşescu

Comentariul lui Vladimir Tismăneanu de pe blogul său:http://tismaneanu.wordpress.com

Îndosariat la:Dosare, Profiluri , Nicolae Ceausescu, Elena Ceausescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Daniel Valentin Ceasescu, Valentin Ceausescu, Vladimir Tismaneanu, Ion Gh. Maurer, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ana Pauker, Iordana Borila

Gigi Becali îşi va petrece Paştele alături de familie. Instanţa a decis eliberarea omului de afaceri sub control judiciar

Gigi Becali a fost eliberat sub control judiciar. Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis, astăzi, recursul faţă de decizia Judecătoriei Sectorului 1 de respingere a cererii. Becali le-a spus, astăzi, judecătorilor, la începutul procesului de la Tribunalul Bucureşti, că vrea să fie eliberat neapărat, pentru a-şi petrece Paştele cu familia.

Gigi Becali a părăsit, în aceată seară, arestul Direcţiei de Cercetări Penale. VEZI VIDEO

În drum spre casă, Becali s-a oprit întâi la biserica din Pipera, unde s-a închinat şi a stat de vorbă cu oamenii prezenţi la slujbă. VEZI VIDEO

Judecarea recursului a început la ora 14:00. Înainte de începerea şedinţelor de judecată, rudele omului de afaceri au cerut să-l îmbrăţişeze, însă acesta a refuzat, pe motiv că s-ar fi împărtăşit.

Gigi Becali a spus, la începutul şedinţei, că vrea neapărat să ia lumină de la soţia şi de la copiii săi. “Onorată instanţă, domnule preşedinte, nu vreau să vă zic prea multe, ci doar un singur lucru: vreau eliberarea mea sub orice formă, chiar şi în raza curţii mele, numai ca să fac Paştele alături de familie şi să iau lumină de la copiii mei“, a spus finanţatorul Stelei, care şi-a cerut scuze de la preşedintele completului de judecată, Dorel Matei, pentru ceea ce a spus în şedinţa în care Tribunalul a respins recursul său împotriva deciziei de arestare. Becali a mai spus că, “o persoană care are trăiri creştine nu poate fi pericol public”.

Un alt motiv invocat de apărătorii omului de afaceri a fost faptul că acesta candidează la alegerile europarlamentare.
Gigi Becali invocă faptul că, dacă rămâne în arest, i se încalcă dreptul de a participa la alegerile pentru Parlamentul European, având în vedere că, în momentul de faţă, ar trebui să se pregătească şi să participe la campania electorală.

Gigi Becali a fost reţinut de procurori, pe 2 aprilie, la ora 13.00, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu alte patru persoane.

Acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, Gigi Becali a fost, apoi, arestat preventiv, pe 3 aprilie, de către magistraţii Judecătoriei Sectorului 1.

Citeşte şi reacţia avocaţilor şi a membrilor familiei lui Gigi Becali

Gheorghe Mateuţ: Gigi Becali va fi eliberat pentru că nu au existat argumente plauzibile pentru reţinerea lui

Ioan Becali: Gigi Becali a simţit din timpul procesului că ceva s-a schimbat 

Şi oameni din fotbal s-au bucurat la aflarea veştii că patronul Stelei va fi eliberat.

Dragomir: “Merita să i se dea drumul lui Gigi!”

Argăseală, despre eliberarea lui Becali: “În vestiarul Stelei a fost o explozie de bucurie!”

(Sursa : Realitatea)

Îndosariat la:Dosare, Stirea zilei, Ultimele stiri , Gheorghe Mateut, Gigi Becali

Istoria institutiei prezidentiale in Romania

Un articol de istorie recenta publicat de Jurnalul National, cu privire la modul in care era sarbatorit Nicolae Ceausescu pe 28 martie 1989, cu ocazia implinirii a 15 ani de la infiintarea functiei prezidentiale in Romania. 

Nicolae Ceauşescu, de 15 ani preşedinte cu sceptru regal

Muzeul Naţional de Istorie a României

Instituţia prezidenţială a fost inventată în 1974 de Ceauşescu

La 28 martie, presa anunţa cu litere de-o şchioapă altă aniversare din calendarul laic al regimului: 15 de ani de la înfiinţarea funcţiei de preşedinte al Republicii şi, implicit, tot atâţia de când Ceauşescu o deţinea.

 

Laudele şi omagiile n-au ieşit din nota obişnuită. El e-n tot şi-n toate, “la cârma ţării” parcă dintotdeauna, voia să sugereze avalanşa de articole.    

În România, instituţia prezidenţială n-avea nici un fel de tradiţie, funcţia ca atare fiind creată abia în 1974, în timpul şi pentru Nicolae Ceauşescu. După abolirea monarhiei la 1 decembrie 1947, când s-a proclamat republica, şeful sta tului s-a chemat iniţial “preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale”. Iar din 1961, când Prezidiul MAN s-a transformat în Consiliu de Stat, şi până în 1974, titulatura oficială a şefului statului era “preşedinte al Consiliului de Stat”. În 1974, pentru prima dată în istoria României, apărea funcţia de preşedinte al Republicii. 

În primii ani ai regimului comunist era simbolică, deţinătorul ei neavând în realitate nici o putere. “Strămoşii” lui Ceauşescu în funcţia de şef al statului român au fost Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Petru Groza, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Gheor ghiu-Dej şi Chivu Stoica. Desigur, despre aceştia presa lui ‘89 nu mai aminteşte nimic… Ceauşescu se trăgea direct din căpeteniile dacice şi din voievozi. 

De-a lungul vieţii, acumulase o sumedenie de calităţi şi titluri oficiale, de-aproape li se pierduse şirul: secretar ge neral al CC al PCR, preşedinte al RSR, al Consiliului de Stat, al Consiliului Apărării, al Bi roului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, al Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii, al Consiliului Naţional al Frontului De mo craţie şi Unităţii Socialiste, co mandant suprem al Forţelor Armate ale RSR. Ţara era cabinetul său de lucru, după cum se grăbise să versifice un poet. 

Povestea funcţiei prezidenţiale în România, celebrată la 28 martie, începuse aşadar cu 15 ani în urmă. În prima parte a lui 1974 avuseseră loc alegeri pentru Marea Adunare Na­ţională. Cu trei zile înainte de sfârşitul lui mărţişor, aleşii în forul legislativ se reuneau în prima şedinţă, de constituire. Deputaţi mai vechi, ce prin se seră şi alte mandate, dar şi nou-intraţi. Şedinţa MAN de la 28 martie avea să le aducă tuturor mai multe premiere… 

Momentul este descris în memoriile sale de Silviu Curticeanu: “Atmosfera în căr cată de emoţie, liniştea apăsă­toare, suspansul determinat de întredeschiderea uşii laterale, erau brusc întrerupte de intrarea în sală a lui Nicolae Ceauşescu, ce declanşa un zgomot infernal determinat de ropote de aplauze, ovaţii şi lozinci de tot felul, potrivite pentru o manifestaţie într-o piaţă publică, dar vădit contrastante cu solemnitatea unei sesiuni parlamen­tare. La masa prezidiului, cel mai bătrân dintre bătrâni face oficiul de gazdă şi, după ce validează pe toată lumea, lasă loc Biroului nou ales să asigure de semnarea Preşedintelui României”. 

Pentru că instituţia ca atare nu apărea în Constituţie, în aceeaşi zi, în prima şedinţă a MAN după alegeri, prin legea cu numărul 1, a fost modificată şi legea fundamentală. Conform acesteia, preşedintele RSR era şeful statului şi reprezenta puterea de stat în relaţiile interne şi interna­ţionale; prezida Consiliul de Stat şi şedinţele Consilului de Miniştri, ori de câte ori era necesar; stabilea “măsurile de importanţă deosebită, ce privesc interesele supreme ale ţării”, numea şi revoca, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniştri, miniştri şi preşedinţii altor organe ale admi­nistraţiei de stat şi pe membrii Tribunalului Suprem; acorda gradele de general, amiral şi mareşal; conferea decoraţii şi titluri de onoare; acorda graţierea; acorda cetăţenia, aproba renunţarea la cetăţenie şi retragerea cetăţeniei române; acorda dreptul de azil; stabilea rangurile misiunilor diplomatice, acredita şi rechema diplomaţii României; primea scrisorile de acreditare şi de rechemare ale am basadorilor în România; încheia tratate internaţionale în numele României; proclama starea de necesitate. 

“O dată cu funcţia, Ceauşescu a primit şi însemnele noii sale puteri”: eşarfa tricoloră şi… un sceptru. Al doilea obiect – cel puţin bizar într-un regim republican, trimitea cu gândul la regi şi monarhie.  ”Momentul se voia festiv şi solemn, scrie în continuare Silviu Curticeanu, dar pentru mine era mai mult hazliu din pricina buclucaşului sceptru, ce-mi lăsa mereu impresia că asist la scena încoronării unui monarh în travesti dintr-un film de epocă prost regizat. 

Nu ştiu dacă ideea sceptrului îi aparţinea lui Ceauşescu sau i-a fost sugerată de cineva; ştiam doar că sceptru, indiferent de etimologia lui latină sau greacă, înseamnă un baston încrustat cu metale şi pietre preţioase, ce reprezintă un însemn al puterii monarhului, iar în varianta sceptre de fier desemnează guvernările despotice; am avut de multe ori toiagul în mână, dar nefiind acolo la data confecţionării lui, nu ştiu din ce metal era făcut şi cât de preţioase erau pietrele ce-l încrustau; am aflat pe propria-mi piele că din orice metal a fost croit, în mâna lui Ceauşescu el a devenit grotesc şi tragic, un însemn al unei puteri dictatoriale absolute.” 

Ceauşescu mai stabilea astfel un record: era primul preşedinte cu sceptru regal! Cu ocazia alegerii, Salvador Dali i-a trimis o telegramă cu următorul conţinut, publicată de Scînteia la 4 aprilie 1974: “Apreciez profund actul dumneavoastră istoric de instituire a sceptrului prezidenţial. Ulterior s-a spus că excentricul pictor ar fi sesizat astfel ridicolul situaţiei, şi că telegrama ar conţine în puţinele-i cuvinte o ironie la adresa lui Ceauşescu. 

 

(Sursa : Jurnalul National) 

Îndosariat la:Dosare, Presedintie, Ultimele stiri , Chivu Stoica, Constantin I. Parhon, functia prezidentiala, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Mihail Sadoveanu, Nicolae Ceausescu, Petru Groza, Salvador Dali

Răzvan Murgeanu a lucrat pentru Puiu Popoviciu când conducea Direcţia de Utilităţi Publice a Capitalei

În perioada în care conducea Direcţia de Utilităţi din cadrul Primariei Generale, Răzvan Murgeanu a lucrat şi pentru fostul său coleg de liceu Puiu Popoviciu. Atunci, Murgeanu a iniţiat un proiect pentru racordarea la reţeaua de apă şi canalizare, destinat zonelor defavorizate prin care actuala zonă Băneasa beneficia de bani europeni.

Coincidenţă sau nu, Răzvan Murgeanu a lucrat pentru omul de afaceri Gabriel (Puiu) Popoviciu, fostul său coleg din liceu. În anii 2002-2003, în timp ce era director la Utilităţi Publice în cadrul Primăriei Capitalei, Murgeanu a lucrat ca expert pentru Comaliment, una ditre firmele care fac parte din concernul Băneasa Investments, controlat de Puiu Popoviciu. 

În Bucureşti, capitala României anului 2009, mii de străzi sunt încă lipsite de utilităţi: fie nu au canalizare, fie nu au electricitate sau, mai rău, n-au nici una, nici alta. În strategia de dezvoltare a municipiului Bucureşti pentru perioada 2004-2008, municiplitatea avea în derulare, printre multe alte proiecte, şi proiectul numit “Ameliorarea zonei de nord a Bucureştiului” – reţea de apă şi canalizare. 

Proiectul numărul patru din strategia de dezvoltare a Capitalei se referă la zona denumită, generic, “de nord’”. O zonă pe care, la acea vreme, municipalitatea o considera una defavorizată, puternic afectată de “procesul de dezindustrializare”.

Aşadar, Primăria aprobă proiectul de canalizare în nordul Bucureştiului, proiect în valoare totală de peste 11.600.000 de euro. Era vorba de fonduri PHARE, fonduri naţionale şi confinanţare locală de la Primăria Sectorului 1.

De-a lungul timpului, în presă au apărut articole în care era pusă sub semnul întrebării buna credinţă în folosirea banilor publici. Mai mult decât atât, presa vremii scria cum contribuabilul de rând plăteşte reţeaua de apă şi canalizare pentru proiectul imobialiar al Băneasa Investments, un proiect de lux în zona deja exclusivistă din nordul Capitalei.

După un astfel de articol, Primăria Municipiului Bucureşti reacţiona, în mai, 2006, printr-un comunicat: “Lucrările sunt parte a proiectului “Ameleriorarea zonei de nord a municipiului Bucureşti” şi constau în construirea unui canal colector ce urmează să deservească, pe lângă viitorul cartier Băneasa, şi cartierul Străuleşti”.

(Sursa: Realitatea)

Îndosariat la:Dosare , Baneasa Investment, Puiu Popoviciu, Razvan Murgeanu

Hrebenciuc şi-a pus stomacul în ghips

După modelul brevetat de Stănculescu, care şi-a pus piciorul în ghips la revoluţie, Viorel Hrebenciuc, cel alintat duios de colegi „javra“, s-a internat brusc în spital, culmea coincidenţei, în aceeaşi zi în care s-au operat arestările în dosarul DGIPI – Popoviciu.  Şi, pentru ca totul să fie cât mai credibil, un ziarist de la „Cotidianul“, apropiat „javrei“, a postat pe blogul său personal analizele lui Hrebenciuc, acesta dorind probabil să convingă opinia publică că nu suferă de vreo boală specifică guzganilor, ci de un banal ulcer. Din informaţiile noastre rezultă, însă, că Hrebenciuc are cu totul alte „suferinţe“. Potrivit unor surse medicale bine informate din spitalul Elias, unde a fost internat Hrebe, acesta a suferit un atac de panică, apărut probabil în urma evenimentelor de la DGIPI.  „Guzganul rozaliu“ suferă de boala lui Stănculescu, cel care a brevetat metoda utilizării ghipsului la momente de mare consum intelectual care pot duce la  puşcărie.    

Îndosariat la:Dosare, Opinii , Dana Iliescu, DGIPI, Marian Vanghelie, miron mitrea, Viorel Hrebenciuc

Preşedintele Băsescu spune că este greşită blamarea “investiţiei de miliarde” a lui Popoviciu

Traian Băsescu spune că blamarea “investiţiei de miliarde” a lui Puiu Popoviciu este o eroare, considerând că dacă ar fi o problemă, aceasta ar ţine de legalitatea achiziţei terenurilor, şeful statului făcând şi precizări în privinţa legăturilor care i se atribuie lui şi familiei cu omul de afaceri. “Unde-i crima lui Popoviciu? Că a făcut o investiţie de câteva miliarde în Bucureşti? Este o crimă? Se pare că asta e abordarea publică şi cred că e foarte greşită. Problema, dacă există, înţeleg că este în zona legalităţii transferului terenului. Dar de aici până la a blama o investiţie de asemenea dimensiuni este o eroare”, a declarat preşedintele Traian Băsescu în momentul în care pleca de la reuniunea preşedinţilor de Consilii judeţene, de la Buşteni iar presa i-a solicitat comentarii pe tema declaraţiilor celor cercetaţi de DNA în dosarul Popoviciu-DGIPI. În acest dosar şi în comentariile care au apărut pe această temă, numele şefului statului, al fiicei sale celei mari, Ioana, şi al fratelui său, Mircea, apar în relaţie de prietenie şi asociere cu omul de afaceri cercetat de DNA, Puiu Popoviciu. Traian Băsescu a spus, sâmbătă, la Buşteni, că l-a cunoscut pe Popoviciu pe vremea când era primar al Capitalei, atunci când omul de afaceri i-a prezentat planul de investiţii pentru zona de nord a Capitalei. De asemenea, şeful statului a mai arătat că fratele său, Mircea, nu are afaceri împreună cu Popoviciu. “Nu are nicio legătură de afaceri, aţi văzut declaraţia de aseară (a purtătorului său de cuvânt, Valeriu Turcan, care a spus că Mircea Băsescu nu este asociat cu Popoviciu – n..r.), şi nu cred că mai era nevoie de o nouă întrebare”, a spus Băsescu. Ulterior, din datele furnizate de Registrul Comerţului a reieşit că Mircea Băsescu nu este înregistrat în niciuna dintre cele patru firme alături de Popoviciu, în vreme ce la aceeaşi instituţie omul de afaceri nu figurează ca proprietar sau asociat al niciunei firme înregistrate în România. Traian Băsescu a mai fost întrebat de ziarişti şi despre sediul biroului notarial al fiicei sale, Ioana, şi despre apartamentul său, aflate, după unele declaraţii ale unor ziarişti, în imobile ale lui Popoviciu. Băsescu a spus că fiica sa şi-a “cumpărat corect” apartamentul şi are “un birou închiriat corect”, fără să precizeze dacă au legătură sau nu cu Popoviciu. “Fiica mea şi-a cumpărat corect apartamentul, are un birou închiriat corect, este notar public, nu e nicio problemă cu apartamentul. L-a cumpărat din banii ei, după ce vânduse casa din Corbeanca, unde stătuse cu Bodo, după ce s-a despărţit. Unde-i problema?”, a mai spus şeful statului. Ziariştii l-au mai întrebat păe preşedinte cum comentează faptul că în acest scandal apare numele Băsescu – fie că este al său, al fiicei sale cele mari, fie al fratelui său. “Aţi văzut vreo afacere în care să se vorbescă despre implicarea mea? De unde aţi tras concluzia că există implicare? Dacă mă întrebaţi ceva trebuie să fiţi cinstiţi. Puneţi întrebarea clar. Unde aţi văzut numele meu vehiculat în această afacere?”, a spus şeful statului pe un ton mai ridicat decât cel pe care îl folosise până atunci. Ziariştii i-au spus că numele a apărut pe surse. “Care anumite surse? Puteţi să-mi spuneţi o sursă? Sau nu aveţi curajul să spuneţi că nişte ofiţeri de la doi şi-un sfert, într-o tentativă de trafic de influenţă, au folosit numele preşedintelui? La asta vă referiţi? Puteţi spune în gura mare că nişte ofiţeri necinstiţi de la doi şi-un sfert au folosit numele preşedintelui ca să facă trafic de influenţă? Nu! De regulă, nu aveţi curajul. Aşteptaţi s-o spună alţii şi vă place, vi se pare, că cei mai vulnerabili, cei de care vă puteţi bate joc în fiecare zi sunt oamenii politici. Mă tem că de miliţieni vă este frică puţin”, a mai spus şeful statului. (detalii pe site-ul Newsin)

Îndosariat la:Dosare, Presedintie, Ultimele stiri , Baneasa Rezidential, DGIPI, Ioana Basescu, Puiu Popoviciu, Traian Basescu

Traian Băsescu neagă că ar avea legături cu omul de afaceri Puiu Popoviciu

Preşedintele României, Traian Băsescu, nu a fost niciodată la sediul companiei omului de afaceri Puiu Popoviciu, se arată într-un comunicat emis de către Preşedinţia României.

“Fostul primar general Traian Băsescu sau Primăria Capitalei nu au avut nicio legătură cu transferul de proprietate sau cu intabularea terenului. În acest context, Preşedintele României respinge orice încercare de a fi asociat cu acte ilegale”, continuă comunicatul.

Mai mult, Administraţia Prezidenţială recomandă mass mediei să solicite probe pentru “afirmaţii care au scopul de a leza imaginea publică a şefului statului sau a oricărei alte persoane”.

Potrivit referatului procurorilor, fostul şef al DGIPI Cornel Şerban a invocat numele preşedintelui şi fostului premier pentru a-l determina pe ofiţerul DNA să dea o soluţie favorabilă omului de afaceri Puiu Popoviciu în dosarul Băneasa. Mai precis, fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban i-ar fi spus poliţistului că Popoviciu este un personaj extrem de important pentru că “la el fac coadă să intre Băsescu şi Tăriceanu”.

(Sursa : Gardianul)

Îndosariat la:Dosare, Presedintie, Ultimele stiri , Calin Popescu Tariceanu, Cornel Serban, DGIPI, DNA, Puiu Popoviciu, Traian Basescu

11 politicieni grei în insectarul lui Popoviciu

Scandalul de la „Doi şi-un sfert“ devoalează o lungă listă de politicieni care au contribuit, într-un fel sau altul, la ridicarea imperiului economic al lui Puiu Popoviciu. Numele lui Traian Băsescu a apărut de două ori în povestea Popoviciu – DGIPI: o dată ca primar şi a doua oară în afirmaţia unui inculpat consemnată de DNA.

Crin Antonescu, Radu Vasile, Alexandru Athanasiu, Decebal Traian Remeş şi Laszlo Borbely au semnat, în 1999, hotărâri de guvern în urma cărora Ştrandul Tineretului a ajuns pe mâinile lui Puiu Popoviciu (foto stânga), unde acesta a vrut să dezvolte un proiect imobiliar. Traian Băsescu şi Adriean Videanu au aprobat şi au pus în operă, ca primari generali ai Capitalei, realizarea pe bani publici a aleilor şi utilităţilor la proiectul imobiliar Băneasa. Călin Popescu Tăriceanu, Tudor Chiuariu, Zsolt Nagy şi Varujan Vosganian au semnat hotărâri de guvern pentru facilitarea unui alt proiect imobiliar în care e implicat Puiu Popoviciu alături de Poşta Română.

Tăriceanu a şi primit, de la Popoviciu, un teren pentru firma sa de importuri auto.

Referatul procurorilor cu propunerea de arestare a poliţiştilor de la serviciile secrete şi a lui Puiu Popoviciu arată că ascensiunea lui Cornel Şerban în fruntea DGIPI s-a bazat pe favorurile prestate de acesta pentru omul de afaceri şi pentru un diplomat

Complicitatea poliţiştilor cu procurorii

Cornel Şerban, fostul şef al Direcţiei Generale de Protecţie Informativă (DGIPI) din Ministerul Internelor, l-a încurajat pe ofiţerul DNA Ion Motoc să intervină în dosarul de corupţie al omului de afaceri Puiu Popoviciu, cu argumentul că “este un moment bun, cu agitaţia care este”, referindu-se la posibile schimbări la vârful DNA, se arată în referatul procurorului prin care se cerea arestarea preventivă a lui Popoviciu şi a lui Şerban. Discuţia, filmată cu tehnică operativă, a avut loc în 27 ianuarie 2009, la restaurantul Howard Johnson, dată la care Daniel Morar era interimar la conducerea DNA.

Dosarul în care fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, şi fostul şef al Diviziei Operative a DGA, Petre Pitcovici, sunt acuzaţi de favorizarea infractorului a pornit de la un denunţ formulat în 16 decembrie 2008 de ofiţerul de poliţie judiciară Ion Motoc, care participa la anchetarea lui Puiu Popoviciu şi a lui Ioan Alecu, fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, învinuiţi pentru asocierea ilegală în cadrul proiectului imobiliar Băneasa.

Pitcovici l-a sunat în 16 decembrie 2008 pe Motoc şi l-a invitat la o discuţie în biroul lui Şerban. Motoc a refuzat, după care Pitcovici a venit la DNA şi s-a întâlnit cu ofiţerul direcţiei în faţa clădirii, ocazie cu care “Pitcovici i-a cerut primele informaţii despre dosarul în care este cercetat Popoviciu Gabriel, respectiv la ce procuror este în lucru”, se arată în referat. Imediat după întâlnire, Motoc a informat conducerea DNA. Pitcovici l-a sunat a doua zi pe Motoc, care a fost de acord să-l întâlnească pe 18 decembrie la restaurantul Codrii Cosminului. În aceeaşi zi, Marian Mândroc, ofiţerul de legătură al României în Italia, l-a sunat, la rândul lui, pe Motoc, care i-a solicitat şi el să se întâlnească cu Şerban. Motoc s-a întâlnit cu Şerban şi Pitcovici, echipat cu tehnică de înregistrare ambientală audio-video.

Şerban, care nu ştia că Motoc lucra în dosarul lui Popoviciu, i-a cerut acestuia să afle ce probe sunt la dosar şi să-l ajute pe omul de afaceri, caracterizat astfel de fostul şef al DGIPI: “La el fac coadă să intre Băsescu şi Tăriceanu”. În ajunul Crăciunului, Pitcovici i-a adus lui Motoc câteva cadouri (whisky, pălincă etc.) şi l-a întrebat dacă a primit delegare să lucreze la dosar. Au urmat alte convorbiri, în care Şerban i-a indicat lui Motoc să audieze martori favorabili lui Popoviciu, pentru a conduce la închiderea dosarului. În cele din urmă, Motoc s-a întâlnit, în 27 ianuarie 2009, la restaurantul Howard Johnson, cu însuşi Puiu Popoviciu, întâlnire la care a participat şi Cornel Şerban, întâlnire înregistrată audio-video. Popoviciu i-a promis lui Motoc că-l sprijină în carieră, dacă va fi nevoie, “cu o vorbă bună, într-un moment cheie”. Din interceptările aflate la dosarul DNA mai rezultă şi faptul că Şerban i-ar fi dat consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, listingul convorbirilor telefonice ale unui angajat al Consu latului, pe care Dinu intenţiona să-l demită.

În schimb, Dinu l-ar fi sprijinit pe Şerban să promoveze adjunct al DGIPI, fapt care s-a şi întâmplat, acesta fiind numit pe funcţie în 9 ianuarie 2009 de fostul ministru al Internelor, Gabriel Oprea. Tot Dinu i-a solicitat lui Şerban să identifice posesorul unui telefon mobil, de unde s-ar fi trimis mesaje de ameninţare ministrului Sănătăţii, Ioan Bazac, cumnatul consulului. Cornel Şerban a obţinut listingurile telefonice solicitându-le verbal de la doi angajaţi ai DGIPI, Bogdan Teodorescu şi Cristian Ioniţă, care au depus mărturie la DNA în acest sens. DNA a deschis acum trei ani un dosar penal, în care sunt învinuiţi omul de afaceri Puiu Popoviciu, rectorul USAMSV, şi alţi şapte membri ai conducerii Universităţii, pentru că s-ar fi asociat ilegal în 12 aprilie 2000 într-un proiect imobiliar.

Asocierea este considerată ilegală de procurorii DNA, întrucât terenul de 224 de hectare din Băneasa, cu care a participat UASMV la asociere, era proprietatea publică a statului, deci nu putea fi înstrăinat şi, în plus, conform legii, imobilele instituţiilor de învăţământ superior nu puteau fi folosite decât pentru activităţi specifice domeniului acestora, agricultură în cazul de faţă. În schimb, Popoviciu a ridicat pe terenurile universităţii un mall, cartiere de locuinţe şi chiar o reprezentanţă Citroën, deţinută de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Mai mult, terenul a fost mult subevaluat, pentru a creşte cota de participaţie în asociere în favoarea lui Puiu Popoviciu. Terenul a fost evaluat la un dolar metrul pătrat, însă o adresă a preşedintelui Camerei Notarilor depusă la dosar apreciază că preţul de piaţă ar fi fost de circa 150 de euro pe metrul pătrat, astfel că prejudiciul creat statului s-ar ridica la 336 de milioane de euro, potrivit DNA.

(Sursa : Cotidianul)

Îndosariat la:Dosare , Adriean Videanu, Alexandru Athanasiu, Calin Popescu Tariceanu, Crin Antonescu, Decebal Traian Remeş, DGIPI, DNA, Laszlo Borbely, Puiu Popoviciu, Radu Vasile, Traian Basescu, Tudor Chiuariu, Varujan Vosganian, Zsolt Nagy

Bazac a primit ameninţări pe telefonul soţiei

Ion Bazac a declarat, joi seară, că, după numirea sa la conducerea Ministerului Sănătăţii, a primit pe telefonul soţiei un mesaj de ameninţare în care a fost avertizat “că va avea de suferit” dacă va numi un anumit medic în funcţia de director la Spitalul Colentina din Bucureşti.

Potrivit lui Bazac, mesajul de ameninţare a fost primit în 28 decembrie, la ora 17.37.

“Pe 28 decembrie, la ora 17:37, pe telefonul soţiei a venit un mesaj de ameninţare în care mi s-a spus că voi avea de suferit dacă îl numesc director la Colentina pe medicul Andreescu“, a declarat Ion Bazac.

El a spus că apoi a apelat la rude pentru a le relata situaţia. “Soţia mea a sunat-o pe sora ei (soţia consulului României la Milano – Tiberiu Dinu, n.r.), pentru a discuta o situaţie care ar speria orice om normal”, a spus Bazac.

Ministrul a făcut această declaraţie înainte de întâlnirea cu reprezentanţii firmelor italiene.

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac susţinea, joi dimineaţă, că nu a cerut niciodată şi nu a primit niciun listing, pentru niciun număr de telefon, precizând că, deşi a fost ameninţat, nu a întreprins nimic şi califică drept pure speculaţii legăturile dintre el şi cazul fostului şef al DGIPI.

“Nu am nicio legătură cu subiectul cazului în derulare. Am fost ameniţat, probabil pentru a fi intimidat în luarea anumitor măsuri, dar nu am solicitat servicii suplimentare, deşi oricare dintre miniștrii guvernului beneficiază de sevicii uzuale de protecţie din partea structurilor abilitate”, susţine ministrul Sănătăţii, Ioan Bazac, citat într-un comunicat remis, joi.

(Sursa : Gardianul)

 

Îndosariat la:Dosare, Guvern, Ultimele stiri , DGIPI, Ion Bazac, medicul Andreescu, Ministerul Sanatatii, Spitalul Colentina, Tiberiu Dinu