Lucrările Congresului extraordinar al PNL vor debuta, vineri, cu adoptarea proiectului de modificare a statutului, în sensul reînfiinţării funcţiei de prim-vicepreşedinte, înfiinţării unui Consiliu Naţional Executiv, dar şi al reorganizării BPC – 14 vicepreşedinţi şi 8 reprezentanţi ai filialelor.
Conform proiectului de statut, preşedintele PNL “nu mai poate propune Delegaţiei Permanente (DP) sau Consiliului Naţional (înlocuit de Consiliul Naţional Executiv – nr) candidaţii pentru câte un colegiu la Camera Deputaţilor şi un colegiu la Senat, în circumscripţia electorală Bucureşti pentru alegerile parlamentare”, dar va avea o nouă prerogativă şi anume stabilirea “responsabilităţilor pe domenii ale vicepreşedinţilor şi membrilor Biroului Politic Central (BPC)”.
În cazul vacantării funcţiei de preşedinte sau în situaţia în care acesta este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură cu caracter interimar de către “prim-vicepreşedintele partidului”, funcţie reînfiinţată de liberali, şi nu de unul dintre vicepreşedinţi cum era până acum.
Conform articulului 73 din noul statut, prim-vicepreşedintele PNL îndeplineşte responsabilităţi privind “coordonarea activităţilor organizatorice şi cele ale comisiilor de specialitate constituite în cadrul Delegaţiei Permanente”.
Secretarul general al partidului îşi menţine atribuţiile de a “răspunde de sistemul informaţional şi de aparatul de lucru, asigură comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi filialele teritoriale şi gestiunea patrimoniului partidului”, dar obţine dreptul de a ocupa şi o altă funcţie într-un organism de conducere din partid, prin eliminarea prevederii care îi interzicea acest lucru.
Liberalii din DP propun Congresului modificarea componenţei BPC care să fie supusă, conform art. 61, aliniat 1, votului Congresului.
Astfel, Congresul va alege, pe lângă preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi 29 de membri titulari ai BPC, dintre care “21 de membri în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute”, iar “opt membri dintre candidaţii propuşi de primele opt filiale PNL conform mediei ponderate a rezultatelor obţinute la alegerile locale, parlamentare şi europene”.
Conform Anexei 2 din proiectul de statut elaborat de secretariatul general al PNL, cele opt filiale PNL recompensate pentru scorurile electorale sunt în ordine descrescătoare: Giurgiu, Călăraşi, Hunedoara, Botoşani, Vâlcea, Ilfov, Teleorman şi Bacău.
În plus, Congresul va alege, conform noului statut, doar 14 vicepreşedinţi din rândul celor 29 de membri titulari ai BPC aleşi ale căror domenii politice acoperite vor fi stabilite de noul preşedinte al PNL, numărul fiind redus cu un post ca urmare a înfiinţării funcţiei de prim-vicepreşedinte.
Pe de altă parte, liberalii din DP au decis să desfiinţeze Consiliul Naţional, acordând Delegaţiei Permanente (DP) prerogativa acestui for de a exercita conducerea partidului dintre Congrese şi înfiinţând un nou organism de conducere, Consiliul Naţional Executiv.
Astfel, DP preia atribuţii ale Consiliului Naţional precum:
desemnarea candidatului PNL la funcţia de preşedinte al României,
adoptarea măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului,
adoptarea şi aplicarea Programului de guvernare,
precum şi programele şi politicile sectoriale ale partidului, în funcţie de evoluţia social-politică a ţării sau atribuirea/retragerea calităţii de preşedinte sau de membru de onoare al PNL, la propunerea BPC sau a Delegaţiilor Permanente Teritoriale.
Din DP vor face parte de acum înainte şi:
membrii CNE,
vicepreşedintele şi secretarul general ai Senatului PNL,
liberalii preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor Judeţene,
primarii şi viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de sectoare şi primarul şi viceprimarul general al municipiului Bucureşti membri PNL,
un vicepreşedinte şi secretarul general ai TNL,
un vicepreşedinte şi secretarul general ai OFL,
un vicepreşedinte şi secretarul general ai CSL,
un vicepreşedinte şi secretarul general ai Ligii Aleşilor Locali PNL,
preşedintele structurilor care se ocupă de probleme specifice, secretarii generali adjuncţi, secretarii executivi şi secretarul pentru relaţiile internaţionale.
În Delegaţia Permanentă se menţin ca membri: preşedintele, parlamentarii, miniştrii, comisarul european, europarlamentarii, preşedintele PNL Bucureşti şi preşedinţii diverselor organisme de conducere din PNL, fiind scoşi din componenţa acestui for: membrii BPC, preşedinţii filialelor teritoriale şi secretarul general, care sunt transferaţi în componenţa CNE.
Acest for va avea la dispoziţie un termen de 120 de zile pentru a defini la prima reuniune numărul, denumirea şi competenţa comisiilor de specialitate.
Noul organism de conducere – Consiliul Naţional Executiv se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, înaintea şedinţei Delegaţiei Permanente, la convocarea preşedintelui sau a mai mult de jumătate din membrii săi, care nu pot fi înlocuiţi la şedinţe.
CNE va avea ca atribuţii:
aprobarea ordinii de zi a următoarei şedinţe a DP la propunerea BPC;
analiza, coordonarea şi sprijinirea activităţii filialelor şi dispunerea măsurilor ce se impun;
rezolvarea problemelor organizatorice curente;
coordonarea modului de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale, la propunerea BPC;
stabilirea coordonatorilor campaniilor electorale la nivel naţional;
validarea candidaţilor pentru primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ şi candidaţii pentru preşedinţi de Consilii Judeţene, la propunerea DP teritoriale, dar şi
validarea votului la alegerile organismelor de conducere la nivel teritorial.
În plus, CNE preia o parte din atribuţiile DP:
hotărăşte în situaţii cu totul deosebite dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea preşedintelui acestuia şi desemnează un Birou interimar la propunerea BPC;
validează candidaţii pentru alegerile parlamentare, desemnaţi de Delegaţiile Teritoriale ale filialelor care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media naţională a partidului, dar şi cei ai filialelor care au obţinut scoruri sub media partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru PE;
validează la propunerea BPC listele candidaţilor pentru alegerile europene şi desemnează, la propunerea Biroului, candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi din administraţia publică centrală.
Nici Biroul Politic al PNL nu scapă nereformat, liberalii stabilind că:
Biroul nu mai adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor de îndeplinire a hotărârilor Congresului,
nu mai coordonează activitatea comisiilor permanente de specialitate ale CN (atribuţie preluată de prim-vicepreşedinte-nr) şi nu mai sprijină formarea grupurilor de lucru pe programe şi proiecte,
nu mai stabileşte data de desfăşurare pentru Conferinţele filialelor teritoriale,
nu mai validează sau invalidează votul alegerilor organismelor de conducere la nivel teritorial sau lista de candidaţi pentru primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi lista de candidaţi pentru preşedinţii de Consilii Judeţene, aşa cum prevedea vechiul statut.
O altă completare a statutului PNL vizează introducerea unei noi prevederi la articolul 10, potrivit căreia “membrii PNL sunt egali între ei şi au drepturi şi obligaţii în raport cu funcţiile deţinute”.
Liberalii au modificat şi prevederile privind “autosuspendarea” menţionând că membrii PNL se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului “numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acestora” şi “se pot autosuspenda din funcţia deţinută în partid numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu deţinerea unor funcţii de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani”, vechiul statut neprevăzând clar că incompatibilitatea se referă “numai la ocuparea unei funcţii publice”.
Norma de reprezentare se menţine şi se stabileşte în funcţie de numărul membrilor organizaţiilor locale, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale, parlamentare şi europene.
Liberalii au adus modificări şi la capitolul vechime minimă necesară , pentru candidatura într-o structură de conducere a partidului la nivel naţional fiind necesari doi ani de vechime în loc de unul singur cum se prevedea în vechiul statut. Nici derogările de vechime nu vor mai fi făcute de DP, ci de Biroul Politic Teritorial şi CNE, regula fiind neacordarea de derogări.
O altă modificare a statutului vizează micşorarea la jumătate a termenului de organizare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte de filială în caz de vacantare a postului, de la 6 la 3 luni, cu excepţia unei perioade de 3 luni (termen de 6 luni în vechiul statut) anterioară datei alegerilor europene, parlamentare sau a alegerilor locale.
Aceeaşi prevedere se va aplica şi în cazul Birourilor Politice Interimare de la toate nivelurile, care nu pot fi reînvestite şi sunt obligate să organizeze alegeri pentru o nouă conducere în termen de cel mult 3 luni de la numire, cu excepţia unei perioade de 3 luni anterioare alegerilor europene, parlamentare sau a alegerilor locale, dar în termen de maxim 30 de zile de la data desfăşurării alegerilor.
Conform prevederilor articolului 106 al noului statut PNL, “procedurile de organizare ale următorului Congres ordinar al PNL vor demara după alegerile prezidenţiale din anul 2009, cu cel puţin 6 luni înaintea datei Congresului ordinar, stabilită la DP de după alegerile prezidenţiale”, în primele 3 luni urmând să se desfăşoare Adunări Generale de alegeri în toate organizaţiile locale, iar în următoarele 3 luni de la finalizarea alegerilor în aceste organizaţii să se organizeze Conferinţele de alegeri ale tuturor filialelor teritoriale.
Delegaţia Permanentă va trebui să aprobe Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor partidului în termen de 60 de zile de la data adoptării Statutului, şi nu 120 de zile cum era stipulat în vechiul statut şi va avea prerogativa de a modifica Statutul în cazul în care între Congrese se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, dar numai pentru punerea de acord cu dispoziţiile legale.
(Sursa : Mediafax)
Astazi se implineste o luna de zile, de cand Romania nu are un Guvern legitim. Vinovati de aceasta situatie sunt toti : atat actualul presedinte, dar si sefii partidelor reprezentate in Parlament. In timp ce toti clameaza interesul national, realitatea este ca duc o lupta pe viata si pe moarte, cu toate mijloacele pentru castigarea puterii. Read the rest of this entry »
Traian Băsescu este unul dintre cei mai de succes politicieni din prima jumătate a anului 2009, a scris duminică ziarul rusesc online Pravda, atribuindu-i succesul obţinut la CIJ în disputa cu Ucraina sau implicarea în evenimentele din Republica Moldova.
Autoritatea Electorala Permanenta a dat publicitatii lista donatiilor facute in campania electorala pentru Parlamentul European, in contul partidelor politice si candidatilor independenti. Suma oficiala totala a donatiilor s-a ridicat la 6.160.958 de lei, adica aproximativ 1,5 milioane de euro, din care PDL a obtinut donatii de 2.570.043, urmat de Alianta PSD+PC, cu 1.215.342 lei. Liberalii au obtinut donatii in valoare de 881.443, iar PNT-CD, cu donatii de 435.411 lei
Potrivit ultimului sondaj realizat de Gallup, Traian Basescu ar aduna 35% din voturi, Mircea Geoana si Crin Antonescu, cate 19%, Principele Radu Duda – 10%, Corneliu Vadim Tudor – 9%, iar Marko Bela – 3%. Procentul (de 10%) ce-l defineste, in acest moment, pe Principele Radu se face simtit si fata de Casa Regala. Cu alte cuvinte, romanii, in proportie de 21%, adica ultimul nivel si cel mai de incredere al sondajului, considera ca reprezentantii Casei Regale pot aduce un plus la dezvoltarea si democratizarea Romaniei. De asemenea, 17% dintre romani, ceea ce inseamna pentru sondaj nivelul 5 (cel mai important ca incredere), sustin ca sunt interesati de candidatura Principelui.
Reglarea conturilor în coaliţie depinde de scorurile pe care democrat-liberalii şi social-democraţii le vor obţine pe 7 iunie.
Şandramaua politică PD-L-PSD nu va mai ţine multă vreme, cred unii analişti politici care pariază pe o despărţire a celor două partide înainte de alegerile prezidenţiale. Sunt însă şi analişti care spun că soarta coaliţiei depinde de social-democraţi, de la ei fiind aşteptată o posibilă cerere de divorţ.
